Tenis de masă – regulament

TENIS DE MASĂ
Regulamentul de joc

2.1. Masa
2.1.1. Partea superioara, numita “suprafata de joc”, trebuie sa fie dreptunghiulara,având o lungime de 2,74 m.si o latime de 1,525 m.fiind asezata într-un plan orizontal la 76 cm. deasupra podelei.
2.1.2. Suprafata de joc nu include partile laterale ale mesei aflate sub marginile acesteia.
2.1.3. Suprafata de joc a mesei, poate fi facuta din orice material, care va trebui sa permita o saritura aproape de 23 cm. pentru o minge lasata sa cada de la o înaltime de 30 cm.
2.1.4. Suprafata de joc a mesei va fi de culoare închisa, mata,având trasata, în mod uniform, o linie laterala de 2 cm.latime, în lungul fiecarei laturi de 2,74 m. si o linie de fund, tot alba, si tot de 2 cm. latime, în lungul fiecarei laturi de 1,525 m. 2.1.5. Suprafata de joc va fi împartita în doua câmpuri egale, de catre un fileu vertical, paralel cu liniile de fund si continuu pe toata suprafata de joc.
2.1.6. Pentru proba de dublu, fiecare teren în parte, va fi împartit la rândul sau, în doua parti egale, printr-o linie centrala de 3 mm. latime, paralela cu liniile laterale,acestea facând parte din partea dreapta a suprafetei de joc.

2.2. Fileul si componentele sale
2.2.1. Ansamblul fileului se compune din fileul propriu zis, suspensiile fileului, stâlpii de sustinere, inclusiv clemele care prind de masa stâlpii de sustinere.
2.2.2. Fileul va fi suspendat printr-un snur subtire, atasat la fiecare capat de stâlpul de sustinere si va avea înaltimea de 15,25 cm. Limitele exterioare ale stâlpilor vor fi de 15,25 cm. în afara liniilor laterale.
2.2.3. Partea de sus a fileului, pe parcursul întregii sale lungimi,va asigura înaltimea de 15,25 cm. fata de suprafata de joc.
2.2.4. Partea de jos a fileului,pe toata lungimea sa, va fi cât mai aproape de suprafata de joc,iar capetele fileului vor fi cât mai aproape de stâlpii de sustinere.

2.3. Mingea
2.3.1. Mingea trebuie sa fie sferica, având un diametru de 40 mm.
2.3.2. Mingea trebuie sa cântareasca 2,7 grame.
2.3.3. Mingea va fi facuta din celuloid sau din material plastic similar,având culoarea alba sau portocalie si obligatoriu va fi mata.

2.4. Paleta
2.4.1. Paleta poate avea orice marime, forma sau greutate, dar “lama” trebuie sa fie plata si rigida.
2.4.2. Cel putin 85% din grosimea totala a lamei, trebuie sa fie din lemn natural. Stratul adeziv din interiorul lamei oricât de mic ar fi, poate fi întarit cu material fibros, cum ar fi fibra din carbon, fibra de sticla,sau hârtie presata, dar nu va putea fi mai gros de 7,5 % din grosimea totala sau 3,5 mm dimensiunea cea mai mica.
2.4.3. Partea paletei folosita pentru a lovi mingea,va fi acoperita cu cauciuc simplu, cu cauciuc cu zimtii spre exterior, având o grosime totala(inclusiv adesivul)de 2 mm. sau cauciuc “sandwich” cu zimtii spre exterior sau spre interior,având o grosime totala, inclusiv adesivul, de maximum 4 mm.
2.4.3.1. Cauciucul simplu, zimtat, este un strat de cauciuc, natural sau sintetic, necelular, cu zimtii distribuiti în mod regulat pe întreaga suprafata cu o densitate între 10 si 50/ cmp.
2.4.3.2. Cauciucul sandwich,este compus dintr-un strat de cauciuc cu zimti,grosimea acestuia nu va depasi 2 mm.
2.4.4. Materialul care acopera lemnul paletei,va fi întins pe suprafata acestuia în asa fel încât sa nu-i depaseasca marginile. Se excepteaza partea de lânga mâner care poate ramâne neacoperita sau poate fi acoperita cu orice material.
2.4.5. Orice strat din componenta paletei si orice strat de material acoperitor sau adeziv, folosit pentru a lovi mingea, va avea continuitate si va fi de grosime egala.
2.4.6. Suprafata materialului de acoperire a fetelor paletei, trebuie sa fie mata, de culoare rosu aprins pe o parte si neagra, pe cealalta parte. Cele doua culori vor fi obligatorii si pentru cazul când una dintre cele doua fete nu este acoperita.
2.4.7. Eventualele deviatii în continuitatea paletei sau în uniformitatea culorii,datorate unor stricaciuni accidentale,folosirii sau decolorarii,pot fi trecute cu vederea, daca se considera ca nu schimba caracteristicile suprafetei acesteia.
2.4.8. Jucatorul, la începutul meciului, sau oricând va schimba paleta,va permite adversarului si arbitrului s-o examineze.

2.5. Definitii
2.5.1. “ Un joc “ este perioada când mingea este jucata.
2.5.2. Mingea este în joc din momentul în care, pentru executarea serviciului se afla stationara în palma întinsa a mâinii libere, este proiectata pentru serviciu si pâna în momentul când ea a atins orice altceva în afara suprafetei de joc, a fileului sau accesoriilor acestuia,a paletei tinuta în mâna paletei, sau mâna paletei sub încheietura acesteia, sau când schimbul s-a terminat printr-o decizie de rejucare, sau prin acordarea punctului.
2.5.3. Joc anulat, jocul în care rezultatul nu este înregistrat
2.5.4. Un punct, jocul în care rezultatul este înregistrat.
2.5.5. Mâna paletei, este mîna care tine paleta.
2.5.6. Mâna libera, este mâna care nu tine paleta.
2.5.7. Un jucator loveste mingea, daca o atinge cu paleta tinuta în mâna sau cu mâna paletei, dedesubtul încheieturii.
2.5.8. Un jucator obstructioneaza mingea, daca el sau orice poarta sau îmbraca, atinge mingea fara ca aceasta sa fi trecut peste suprafata sa de joc, sau linia ei de fund, fara sa o fi atins, cu toate ca ultima oara a fost lovita de oponentul sau.
2.5.9. Jucatorul la serviciu, este cel care trebuie sa loveasa primul mingea în joc.
2.5.10. Jucatorul la primire, este cel care va lovi al doilea mingea în joc.
2.5.11. Arbitrul este persoana desemnata sa conduca si sa controleze un meci.
2.5.12. Arbitrul secund, este persoana desemnata pentru a asista pe arbitrul principal si a-l ajuta în luarea celor mai sigure decizii.
2.5.13. Termenul de “ poarta sau are asupra sa” se refera la orice a purtat sau a avut un jucator asupra sa, de la începutul jocului cu exceptia mingii.
2.5.14. Mingea este considerata drept buna, daca trece pe dedesubtul sau în afara proiectiei fileului în afara mesei, sau daca la returnare este lovita dupa ce a sarit înapoi, peste fileu, ca urmare a efectului imprimat.
2.5.15. Linia de fund, va fi privita ca o linie extinzându-se nedefinit, în ambele directii.

2.6. Un bun serviciu
2.6.1. Serviciul trebuie sa înceapa cu mingea asezata liber si stationara în palma deschisa a mâinii libere a jucatorului la serviciu.
2.6.2. Jucatorul la serviciu va trebui sa proiecteze mingea în sus, pe verticala, fara a-i imprima nici un efect, în asa fel încât sa se înalte cel putin 16 cm. dupa ce a parasit palma mâinii libere si o va lovi, în cadere, fara ca mingea sa atinga ceva înainte de a fi lovita.
2.6.3. În timpul caderii mingii, jucatorul la serviciu o va lovi în asa fel,încât aceasta va atinge întâi partea sa de masa si apoi,trecând peste sau în jurul fileului va atinge jumatatea de masa a primitorului. În meciul de dublu, mingea, va lovi jumatatea din dreapta a celui care serveste cât si a celui care primeste.
2.6.4. De la startul serviciului pâna când va fi lovita, mingea va trebui sa se afle deasupra suprafetei de joc si în spatele liniei de fund a mesei si nu va fi ascunsa vederii primitorului cu nici o parte a coprului sau a îmbracamintii jucatorului la serviciu sau partenerul de joc în cazul unui meci de dublu.
2.6.5. Este de responsabilitatea jucatorului la serviciu, sa execute serviciul de asa natura, încât arbitrul principal si asistentul acestuia sa poata vedea ca sunt respectate regulile executarii unui serviciu corect.
2.6.5.1. Daca la un meci nu se afla arbitru asistent, iar arbitrul se îndoieste de corectitudinea serviciului, el poate la prima abatere sa avertizeze jucatorul la servciu fara a acorda punctul adversarului.
2.6.5.2. Daca, în timpul meciului, arbitrul are dubii în ceace priveste corectitudinea serviciului, el poate, pentru acelasi motiv sau altul sa acorde punctul primitorului.
2.6.5.3. În momentul în care, greseala de serviciu este clara, nu se va acorda nici un avertisment si se va acorda punct pentru primitor.
2.6.6. În mod exceptional, arbitrul poate diminua din strictetea regulilor de executare a unui bun serviciu, daca un jucator nu le poate respecta din cauza unor probleme fizice.

2.7. Un bun retur
2.7.1. Mingea, dupa ce a fost bine servita sau bine returnata va fi lovita în asa fel încât sa treaca peste fileu sau imprejurul acestuia, lovind terenul adversarului, fie direct, fie dupa ce a atins plasa.

2.8. Ordinea jocului
2.8.1. În meciurile de simplu, jucatorul trebuie sa efectueze un bun serviciu, apoi jucatorul la primire un bun retur, apoi, alter- nativ, vor executa retururi bune.
2.8.2. În jocul de dublu, jucatorul la serviciu, trebuie sa efectueze un bun serviciu, apoi adversarul sau, un bun retur. Parte- nerul jucatorului la serviciu, trebuie sa efectueze un bun retur, iar partenerul jucatorului la primire sa returneze si el bine, apoi fiecare jucator, în aceasta ordine, trebuie sa efectueze retururi bune.

2.9. Repetarea schimbului de mingi
2.9.1. Jocul trebuie repetat:
2.9.1.1. Daca, la serviciu, mingea trece peste sau împrejurul ansamblului fileului atingându-l, cu conditia ca serviciul sa fi fost bine executat, sau daca mingea a fost obstructionata de primitor sau partenerul sau.
2.9.1.2. Atunci când, la efectuarea serviciului, dupa parerea arbitrului, jucatorul sau perechea la primire,nu sunt pregatiti pentru raspuns, cu conditia ca nici unul sa nu încerce sa loveasca mingea.
2.9.1.3. Daca, la aprecierea arbitrului, efectuarea unui bun serviciu sau a unui bun retur, nu se supune Regulamentului, din cauze independente de controlul jucatorului.
2.9.1.4. Atunci când jocul este oprit de arbitrul principal sau de catre cel secund.
2.9.2. Jocul mai poate fi întrerupt:
2.9.2.1. Pentru a îndrepta o eroare de serviciu,primire sau alegerea terenului.
2.9.2.2. Pentru aplicarea regulei activizarii.
2.9.2.3. Pentru a avertiza sau penaliza un jucator.
2.9.2.4. Deoarece, dupa parerea arbitrului principal, conditiile de joc sunt tulburate de fenomene capabile sa afecteze buna desfasurare a partidei.

2.10. Punctul
2.10.1. Daca jocul nu este oprit, un punct se pierde:
2.10.1.1. Când se rateaza serviciul.
2.10.1.2. Daca se rateaza returul.
2.10.1.3. La executarea unui serviciu bun sau a unui retur bun, mingea atinge orice altceva cu exceptia fileului si accesoriilor.
2.10.1.4. Daca mingea trece dincolo de linia de fund a jucatorului fara a atinge terenul acestuia, dupa ce a fost lovita de adversar.
2.10.1.5. Când unul din jucatori obstructioneaza mingea.
2.10.1.6. Daca mingea este lovita de doua ori consecutiv.
2.10.1.7. Daca mingea este atinsa cu partea paletei a carei suprafata nu corespunde cerintelor de la 2.4.3;2.4.4. si 2.4.5.
2.10.1.8. Când, mingea fiind în joc, jucatorul si orice poarta sau are la el, misca suprafata de joc.
2.10.1.9. Atunci când jucatorul sau orice poarta sau are cu el, atinge ansamblul fileului.
2.10.1.10. Daca mâna libera a jucatorului, atinge suprafata de joc, în timp ce mingea este în joc.
2.10.1.11. Când, la jocul de dublu, jucatorul care a lovit mingea este în afara ordinei stabilite prin jucatorul la serviciu si respectiv jucatorul la primire.
2.10.1.12. Când, la regula activizarii , se aplica 2.15.2.

2.11. Setul
2.11.1. Setul va fi câstigat de jucatorul sau perechea care realizeaza 11 puncte. Daca ambii jucatori, sau ambele perechi au realizat 10 puncte, setul va fi câstigat de jucatorul sau perechea care obtine, în plus, doua puncte consecutive, fata de jucatorul sau perechea adversa.

2.12. Meciul
2.12.1. Meciul consta din câstigarea de catre unul dintre jucatori, sau de catre una dintre perechi a unui numar impar de seturi, prestabilit de regulamentul concursului respectiv.

2.13. Alegerea serviciului, primirii sau terenului
2.13.1. Dreptul de a alege ordinea initiala a serviciului, primirii sau terenului, va fi stabilit prin tragere la sorti.Câstigatorul poate alege între a servi primul,a primi primul, de a începe pe un anumit teren, sau poate oferi adversarului posibilitatea de a alege.
2.13.2. Când un jucator ori o pereche a ales sa serveasca sau sa primeasca sau si-a ales unul dintre terenuri, celalalt jucator sau pereche, poate alege orice a ramas.
2.13.3. Dupa marcarea a 2 puncte, jucatorul sau perechea care primeste, va prelua serviciul si se va proceda tot asa, pâna la terminarea setului sau pâna când, fiecare dintre jucatori sau perechi, au marcat 10 puncte, ori daca se aplica regula activizarii. În aceasta situatie, ordinea serviciului si primirii serviciului va fi aceiasi, dar fiecare jucator sau pereche vor servi, pe rând, numai câte un punct.
2.13.4. În primul set al partidei de dublu, perechea care are dreptul de a servi prima, va stabili care dintre jucatorii la serviciu o va face, urmând ca perechea la primire sa stabileasca apoi care dintre jucatori va primi primul.
În setul urmator, perechea care a servit prima în primul set, va deveni perechea la primire, iar perechea care a primit prima în primul set, va deveni perechea la serviciu.
2.13.5. La jocul de dublu, la fiecare schimbare de serviciu, jucatorul care a primit anterior, va trece la serviciu, iar partenerul celui care a servit, devine jucatorul la primire.
2.13.6. Jucatorul – perechea – care serveste prima în primul set, va trece la primire în setul urmator. În ultimul set posibil al meciului de dublu, perechea care urmeaza a primi mingea, schimba automat ordinea la primire, în momentul când una din perechi marcheaza 5 puncte.
2.13.7. Jucatorul – perechea – care începe jocul pe un teren, va începe setul urmator pe terenul opus, iar în ultimul set posibil al unui meci, jucatorul – perechea – va schimba terenul când unul dintre jucatori, sau una dintre perechi, marcheaza 5 puncte.

2.14. Greseli la serviciu, primire, schimbarea terenului
2.14.1. Daca un jucator primeste sau serveste, fara a fi îndreptatit sa o faca, jocul se va întrerupe imediat ce s-a descoperit greseala si va fi reluat cu acei jucatori, la serviciu sau la primire,care erau de drept sa o faca, dupa succesiunea stabilita la începutul meciului, iar într-un meci de dublu, în ordinea aleasa de perechea care a servit prima în setul în care s-a descoperit eroarea.
2.14.2. Daca jucatorii nu si-au schimbat terenurile când ar fi trebuit sa o faca, jocul se va întrerupe imediat ce s-a descoperit gresala si se va relua cu jucatorii în terenul în care ar fi trebuit sa joace, în concordanta cu succesiunea stabilita la începutul meciului
2.14.3. În orice împrejurare, toate punctele marcate înainte de descoperirea greseli, nu vor fi anulate.

2.15. Regula activizarii
2.15.1. Exceptând situatia în care jucatorii sau perechile au acumulat 9 puncte fiecare, regula activizarii se va aplica imediat, în momentul când s-au împlinit 10 minute de joc, sau când, de comun acord, jucatorii doresc sa joace dupa aceasta regula.
2.15.1.1. Daca mingea este în joc când se atinge timpul limita, jocul se va relua prin efectuarea serviciului de catre jucatorul care a servit în momentul întreruperii respective.
2.15.1.2. Daca mingea nu este în joc, când se atinge timpul limita, jocul se va relua cu efectuarea serviciului de catre jucatorul care era la primire în momentul întreruperii.
2.15.2. În continuarea jocului, fiecare jucator va servi, pe rând, câte odata, pâna la sfârsitul setului. Pentru jucatorul la serviciu, punctul va trebui facut din maximum 13 lovituri, iar daca jucatorul sau perechea la primire efectueaza 13 retururi bune, cel de la serviciu va pierde punctul.
2.15.3. Din clipa când a fost aplicata în joc, regula activizarii ramâne valabila pâna la sfârsitul meciului.

REGULI PENTRU COMPETITIILE INTERNATIONALE cu aplicabilitate si in competitiile interne

3.1. Scopul Regulamentelor si Legilor
3.1.1. Tipuri de competitii:
3.1.1.1. O competitie internationala, este o competitie care poate cuprinde jucatori de la mai multe Federatii.
3.1.1.2. O întâlnire internationala, este un meci interechipe reprezentând mai multe Federatii.
3.1.1.3. Un turneu deschis ( Open), este turneul la care pot participa jucatori de la toate federatile.
3.1.1.4. Un turneu restrâns, este un turneu cu participare limitata la grupuri specifice de jucatori, pe alte criterii decât cele ale vârstei.
3.1.1.5. Un turneu cu invitatii, se refera la participarea anumitor jucatori, invitati individual.

3.2. Echipament si conditii de joc
3.2.1. Autorizarea si aprobarea echipamentului de joc.
3.2.1.1. Aprobarea si autorizarea echipamentului de joc va fi facuta de Comisia pentru echipament, care va avea în vedere ca aprobarile sa fie date oricând, daca se descopera ceva nou, în folosul tenisului de masa.
3.2.1.2. În formularul de înscriere în Campionatul National pe echipe seniori, se va specifica marca meselor de joc, a fileului,tipul mingilor de joc si culoarea lor,echipament care va fi folosit cu strictete la concursul respectiv.
3.2.1.3. Materialul de pe suprafata paletei care loveste mingea, va avea marca si tipul autorizat de I.T.T.F. si va fi vizibil pe suprafata de lovire.
3.2.2. Tinuta de joc
3.2.2.1. Echipamentul de joc consta, în mod normal, dintr-un tricou cu mâneca scurta, un pantalon scurt sau o fustita, sosete si tenisi.Alte obiecte vestimentare cum ar fi treiningul sau o parte din acesta,nu se folosesc în timpul jocului, decât cu aprobarea arbitrului judecator.
3.2.2.2. Tricourile, sorturile sau fustele pot avea orice culoare,atât doar ca se va tine seama de culoarea de baza a acestora care trebuie sa fie total diferita de cea a mingii de joc.
3.2.2.3. Îmbracamintea poate avea numere sau litere pe spatele tricoului pentru a identifica jucatorul,asociatia sa sau în meciuri de club,clubul pe care îl reprezinta si reclame publicitare în concordanta cu 3.2.4.9. Daca pe spatele tricoului este înscris numele jucatorului,acesta va fi situat imediat sub guler.
3.2.2.4. Orice numar cerut de organizatori pentru a identifica un jucator, va avea prioritate asupra reclamei de pe spatele unui tricou,în partea sa centrala.Numarul respectiv va fi trecut pe un patrat având o suprafata care nu va depasi 600 cm2
3.2.2.5. Insemnele sau bordajul din partea din fata sau laterala a garniturilor, precum si obiectele(bijuteriile)purtate de un jucator,nu vor putea fi atât de stralucitoare încât sa-l deranjeze pe adversar.
3.2.2.6. În tinuta de joc,nu se vor regasi insigne sau înscrisuri care pot constitui un motiv de ofensa sau care pot compromite meciul.
3.2.2.7. Orice întrebare asupra legalitatii sau acceptarii tinutei de joc, va fi rezolvata de arbitrul judecator.
3.2.2.8. Jucatorii unei echipe care participa la o întâlnire pe echipe,precum si jucatorii aceleiasi federatii constituind o pereche de dublu,trebuie sa poarte aceiasi tinuta de joc,exceptie facând doar sosetele si încaltamintea.
3.2.2.9. Jucatorii sau perechile adverse vor avea costume de culori diferite,pentru a permite spectatorilor sa-i diferentieze..
3.2.2.10. Când jucatorii sau echipele rivale au echipament asemanator si nu ajung la o întelegere pentru a-l schimba, hotarâ- rea va fi luata de arbitru, prin tragere la sorti
3.2.2.11. Jucatorii participanti la Campionatele Mondiale sau Jocurile Olimpice, trebuie sa foloseasca bluza,pantalonii sau fusta, autorizate de Federatia lor.
3.2.3. Conditii de joc
3.2.3.1 Spatiul de joc nu va putea fi mai mic de 14 m. lungime,7 m. latime si 5 m. înaltime. Pe plan intern în raport de cele stabilite de Consiliul Director al FRTM.
3.2.3.2. Suprafata de joc va fi înconjurata de mantinele de aproximativ 75 cm. înaltime, care vor fi de culoare închisa, separând,între ele, suprafetele si mesele de joc si pe acestea de spectatori.
3.2.3.3. În competitiile internationale, intensitatea luminii va fi de 600 lucsi pe întreaga suprafata de joc si respectiv 400 lucsi, în alte zone ale spatiului de joc.
3.2.3.4. Atunci când se utilizeaza mai multe mese de joc,intensitatea luminii va fi aceiasi pentru fiecare masa, iar intensitatea luminoasa a salii (în general) nu va fi superioara intensitatii luminoase din spatiul de joc.
3.2.3.5. Sursa de lumina nu poate fi la o înaltime mai mica de 5 metri de la suprafata solului.
3.2.3.6. Cadrul general va fi întunecat si nu va contine surse de lumina puternice,nepermitând patrunderea luminii de zi prin ferestre neacoperite sau prin alte orificii.
3.2.3.7. Podeaua nu va fi de culoare deschisa si nici stralucitoare,suprafata ei nu va putea fi din caramida, ceramica,beton sau piatra. În cazul folosirii materialelor sintetice acestea vor fi omologate si aprobate de I.T.T.F.
3.2.4. Reclame
3.2.4.1. În interiorul suprafetei de joc, reclamele vor fi plasate numai pe echipamentul si aparatura care se afla acolo în mod firesc, fara a exista afisaje suplimentare.
3.2.4.2. În cadrul suprafetei de joc nu se vor folosi culori fluorescente sau luminiscente.
3.2.4.3. Literele sau simbolurile înscrise pe mantinele nu vor include culoarea alba sau galbena si nici mai mult de doua culori si vor avea înaltimea maxima de 40.cm. Este recomandabil sa fie folosite culori închise sau usor deosebite fata de fond.
3.2.4.4. În general, marcajele, inclusiv cele de pe laturile meselor de joc,vor fi facute fie într-o nuanta usor mai închisa, fie usor mai deschisa decât culoarea de fond, sau vor fi negre.
3.2.4.5. Pot fi pâna la 4 reclame pe suprafata de joc, una la fiecare capat si una pentru fiecare parte a mesei, fiecare având o suprafata de pâna la 2,5 m2; se vor afla la mai putin de un metru fata de împrejurimi,iar cele de la capete se vor afla la nu mai mult 2 m. fata de împrejurimi.
3.2.4.6. Poate exista o reclama temporara la jumatatea laturii mesei si una la fiecare capat, separate în mod clar de orice publicitate permanenta si fiecare va avea o lungime totala de 60 cm.
3.2.4.7. Reclamele pe fileu vor fi de nuanta mai închisa sau usor mai deschisa decât fondul si vor fi situate mai jos cu 3 cm. fata de fileu.Banda fileului va ramâne vizibila de la un capat la altul al fileului.
3.2.4.8. Reclamele de la mesele arbitrilor si de pe alt mobilier din interiorul suprafetei de joc, vor fi cuprinse într-o suprafata totala,pe orice latura, de pâna la 750 cm.2
3.2.4.9. Reclamele de pe echipamentul jucatorilor se limiteaza la :
3.2.4.9.1. Marca producatorului,simbolul sau numele, conti- nute pe o suprafata totala de 24 cm2.
3.2.4.9.2. Nu mai mult de 6 reclame separate, ocupând o suprafata totala de pâna la 600 cm2. pe partea frontala sau laterala a tricoului, nu mai mult de 4 reclame, frontal.
3.2.4.9.3. Nu mai mult de 2 reclame pe spatele tricoului de circa 400 cm2.
3.2.4.9.4. Nu mai mult de 2 reclame pe o suprafata totala de 80 cm2, pe sort sau pe tricou.
3.2.4.10. Reclamele pe numarul jucatorilor vor avea o suprafata totala de cel mult 100 cm2
3.2.4.11. Reclamele pe costumul arbitrilor pot avea o suprafata totala de cel mult 100 cm2.
3.2.4.12. Se interzice reclama pe echipamentul jucatorilor sau pe numarul de concurs, pentru tigari,bauturi alcolice sau drog.

3.3. Jurisdictia oficialilor
3.3.1. Arbitrul judecator.
3.3.1.1. Pentru fiecare competitie, ca întreg, va fi numit un arbitru judecator,iar identitatea acestuia si locul unde poate fi gasit,vor fi aduse la cunostiinta participantilor si cînd este necesar, capitanilor de echipa.
3.3.1.2. Arbitrul judecator raspunde pentru:
3.3.1.2.1. Tragerea la sorti;
3.3.1.2.2. Programarea meciurilor pe ore si pe mese;
3.3.1.2.3. Desemneaza oficialii meciurilor;
3.3.1.2.4. Conduce instruirea,înainte de concurs, a arbitrilor
3.3.1.2.5. Verifica eligibilitatea jucatorilor.
3.3.1.2.6. Stabileste întreruperea meciului în caz de urgenta
3.3.1.2.7. Stabileste daca jucatorii pot parasi spatiul de joc în timpul meciului;
3.3.1.2.8. Stabileste perioada de adaptare a jucatorilor la mesele de joc;
3.3.1.2.9. Stabileste daca jucatorii pot purta treining în timpul jocului;
3.3.1.2.10. Stabileste si rezolva problemele legate de interpretarea Regulamentelor, inclusiv acceptarea echipamentului si conditiilor de joc.
3.3.1.2.11. Decide când si unde, jucatorii pot continua încalzirea în cazul opririi de urgenta a jocului.
3.3.1.2.12. Ia masuri pentru sanctionarea cazurilor de indis- ciplina sau altor încalcari ale Regulamentului.
3.3.1.3. Atunci când, cu acordul Comitetului de conducere al competitiei, oricare dintre responsabilitatile arbitrului judecator, sunt atribuite altor persoane, acest fapt se va aduce la cunostiinta participantilor sau daca este cazul si capitanilor de echipa.
3.3.1.4. Un arbitru adjunct va fi numit sa-si exercite autoritatea în absenta arbitrului judecator si va fi prezent în permanenta în sala, în timpul jocului.
3.3.1.5. Când arbitrul judecator apreciaza ca ar fi potrivit sa înlocuiasca un oficial cu un altul, el poate face acest lucru, dar nu poate modifica o decizie luata deja de oficialul înlocuit, în legatura cu o problema aflata în jurisdictia sa.
3.3.1.6. Jucatorii se afla sub jurisdictia arbitrului judecator din momentul în care acestia intra la locul de disputare a întâlnirilor si pâna când îl parasesc.
3.3.2. Arbitrul principal, arbitrul secund, cronometror
3.3.2.1. Pentru fiecare meci care trebuie condus, se va numi un arbitru principal si un arbitru secund.
3.3.2.2. Arbitrul principal poate oficia stând asezat pe scaun sau stând în picioare, pe directia fileului, iar arbitrul secund pe partea opusa a mesei de joc, în fata arbitrului principal.
3.3.2.3. Arbitrul principal este responsabil pentru :
3.3.2.3.1. Verificarea echipamentului jucatorilor si a conditiilor de joc, comunicând eventualele deficiente arbitrului judecator.
3.3.2.3.2. Alegerea unei mingi la întâmplare, conform 3.4.2.1.1 ; 3.4.2.1.2.
3.3.2.3.3. Efectueaza tragerile la sorti.
3.3.2.3.4. Decide daca un jucator se poate abate, din motive medicale, de la executarea unui serviciu corect.
3.3.2.3.5. Verificarea corectitudinei la serviciu,primire sau la schimbarea terenurilor si corectarea eventualelor erori.
3.3.2.3.6. Decide pentru fiecare joc, daca este punct sau este necesara repetarea.
3.3.2.3.7. Anuntarea scorului,conform prevederilor stabilite.
3.3.2.3.8. Aplicarea,la momentul oportun,a regulei activi-zarii.
3.3.2.3.9. Asigurarea continuitatii jocului.
3.3.2.3.10. Respectarea regulamentului referitor la sfaturile acordate jucatorilor si comportamentul acestora.
3.3.2.4. Arbitrul secund,decide daca mingea aflata în joc,atinge suprafata de joc aflata în supravegherea sa.
3.3.2.5. Fie arbitrul principal, fie arbitrul secund,pot decide:
3.3.2.5.1. Corectitudinea serviciului unui jucator.
3.3.2.5.2. Daca mingea,dupa executarea corecta a serviciului, atinge plasa fileului în timp ce trece peste acesta.
3.3.2.5.3. Decid daca un jucator a obstructionat mingea.
3.3.2.5.4. Iau masuri daca considera ca sunt tulburate conditiile de joc încât ar influenta rezultatul schimbului de lovituri.
3.3.2.5.5. Cronometreaza durata timpului de încalzire,de joc sau alte pauze.
3.3.2.6. Fie arbitrul secund, fie un alt oficial numit, va numara loviturile jucatorului la primire, atunci când este aplicata regula activizarii.
3.3.2.7. Deciziile luate de arbitrul secund sau oficialul care numara loviturile jucatorului la primire, conform 3.3.2.5. – 6 nu pot fi nesocotite de arbitrul principal.
3.3.2.8. Jucatorii se afla sub jurisdictia arbitrului principal din clipa în care acestia au intrat în suprafata de joc si pâna când ei parasesc acest spatiu.

3.4. Desfasurarea meciului
3.4.1. Anuntarea scorului
3.4.1.1. Arbitrul principal va anunta scorul imediat ce mingea este afara din joc, la încheierea unui schimb de lovituri,sau imediat ce poate face acest lucru, la terminarea aplauzelor sau zgomotelor care pot împiedeca sa fie auzit anuntul.
3.4.1.1.1. La anuntarea scorului,în timpul unui set,arbitrul principal, va spune mai întâi numarul de puncte acumulate de jucatorul sau perechea care ar trebui sa serveasca la urmatorul schimb din set si apoi numarul de puncte obtinute de jucatorul sau perechea adversa.
3.4.1.1.2. La începutul fiecarui set si înainte de schimbarea jucatorului care trebuie sa serveasca, arbitrul rosteste numele celui caruia îi urmeaza rîndul la primire si punctele realizate de acesta
3.4.1.1.3. La sfârsitul setului,arbitrul principal numeste jucatorul(perechea) care a câstigat punctele obtinute si apoi numarul de puncte obtinute de jucatorul(perechea) care a pierdut.
3.4.1.2. În afara de anuntarea scorului, arbitrul principal poate face semne cu mâna pentru a indica deciziile sale.
3.4.1.2.1. La obtinerea unui punct, arbitrul principal poate ridica la nivelul umarului, mîna din partea jucatorului/perechii, care a câstigat punctul.
3.4..1.2.2. Daca, dintr-un motiv oarecare, schimbul de lovi- turi nu se puncteaza, arbitrul poate ridica mâinile deasupra capului pentru a arata ca schimbul de lovituri este nul.
3.4.1.3. Scorul, si la regula activizarii, numarul de lovituri ale primitorului, se va anunta în limba engleza, sau în orice limba acceptata de jucator sau perechi si de catre arbitru.
3.4.1.4. Scorul va fi afisat pe indicatoare mecanice sau electrice,în asa fel încât sa fie la vedere, atât pentru jucatori cât si pentru spectatori.
3.4.1.5. Cînd un jucator este avertizat pentru comportament nesportiv, cu un cartonas galben,acesta va fi plasat în dreptul sau, pe indicatorul de scor.
3.4.2. Echipamentul de joc.
3.4.2.1. Jucatorii nu vor alege mingile în spatiul de joc.
3.4.2.1.1. În masura posibilitatilor,jucatorii vor alege una sau mai multe mingi, înainte de a intra în spatiul de joc si meciul se va juca cu una din acestea aleasa la întâmplare de arbitru.
3.4.2.1.2. Daca mingea nu a fost aleasa înainte ca jucatorii sa intre în spatiul de joc, meciul se va juca cu o minge luata, la întâmplare, de catre arbitru, din mingiile competitiei respective.
3.4.2.1.3. Daca mingea se strica în timpul meciului,ea va fi înlocuita cu una din mingile alese înainte de meci, daca acesta nu poate fi utilizata, arbitrul va alege alta la întâmplare din cutia de mingi.
3.4.2.2. Paleta nu poate fi schimbata pe durata unui meci individual decât în cazul unei deteriorari accidentale când nu mai poate fi utilizata. Daca se constata acest fapt, paleta va fi imediat schimbata cu alta de rezerva de lânga spatiul de joc.
3.4.2.3. Fara autorizarea expresa a arbitrului principal,juca- torii sunt obligati sa lase paletele pe masa de joc când jocul este oprit.
3.4.3. Adaptarea la conditiile de joc
3.4.3.1. În decursul a doua minute care preced începutul meciului, jucatorii au dreptul sa se acomodeze cu masa la care vor juca, însa nu pot face aceasta în timpul pauzelor de joc normale,perioada de adaptare specifica,poate fi prelungita cu permisiunea arbitrului judecator.
3.4.3.2. În cazul unei întreruperi pentru situatii exceptionale,arbitrul judecator poate sa autorizeze jucatorii sa execute schimburi de mingi pe orice alta masa libera,sau chiar pe cea pe care se joaca meciul.
3.4.3.3. Jucatorilor trebuie sa li se ofere posibilitatea de a se obisnui si familiariza cu conditiile de joc, aceasta nu le confera dreptul de a efectua schimburi de mingi înaintea reluarii jocului dupa înlocuirea unei mingi sau înlocuirea paletei deteriorate.
3.4.4. Pauze
3.4.4.1. Jocul va fi continuu pe toata durata meciului, exceptând cazurile cînd jucatorul are dreptul la:
3.4.4.1.1. Un interval de 1 minut pauza între doua seturi succesive ale unui meci.
3.4.4.1.2. Folosirea prosopului dupa fiecare 6 puncte,la startul fiecarui set sau la schimbarea terenului, în ultimul set posibil al unui meci.
3.4.4.2. Un jucator sau o pereche, pot cere un timp de odihna “ time out “ cu o durata de pâna la un minut, doar o singura data pe parcursul unui meci.
3.4.4.2.1. Într-o întâlnire individuala, cererea pentru “T”, poate fi facuta de unul dintre jucatori,una dintre perechi sau de
sfatuitorul lor. Într-un meci pe echipe, cererea poate fi facuta de un jucator,o pereche sau de capitanul de echipa.
3.4.4.2.2. Daca jucatorul sau perechea si sfatuitorul sau capitanul de echipa nu se înteleg asupra “T” ului, decizia va apartine jucatorului, într-un meci individual si capitanului de echipa, într-un meci pe echipe.
3.4.4.2.3. Cererea de “T” se va face numai când mingea este oprita din joc, solicitarea facându-se prin aratarea, catre arbitrul principal, a unui “T” facut cu ajutorul mâinilor.
3.4.4.2.4. La acceptarea cererii de “T” arbitrul principal, suspenda jocul si arata un cartonas alb pe care îl va pune spre terenul celui care a solicitat “time – out “.
3.4.4.2.5. Cartonasul alb va fi retras în clipa când, jucatorul sau perechea solicitanta va cere reluarea jocului, sau pâna când, acele cronometrului vor arata expirarea termenului de 1 minut.
3.4.4.2.6. Daca o cerere valida de time-out este facuta simultan de jucatori sau perechi, jocul va fi reluat în momentul în care ambii jucatori sau ambele perechi sunt gata de joc sau la capatul unui minut, iar pentru jucatori sau pentru perechi nu se va acorda alt “T” în acel meci.
3.4.4.3. Arbitrul judecator poate autoriza întreruperea jocului pe o durata mai lunga, în urma accidentarii unui jucator acesta fiind în incapacitate temporara de joc, iar în opinia arbitrului judecator suspendarea jocului nu este de natura a dezavantaja jucatorul sau perechea adversa. Durata suspendarii jocului nu poate depasi 10 minute.
3.4.4.4. Arbitrul judecator nu poate acorda o întrerupere a jocului daca la debutul meciului incapacitatea unui jucator era deja existenta sau daca ea s-a accentuat ca rezultat al efortului depus în timpul jocului. O incapacitate provenita de contractii muschiulare ca urmare a efortului depus, nu justifica întreruperea jocului. Se poate acorda întreruperea jocului pentru o incapacitate temporara ca urmare a unei rani cauzata de o cazatura.
3.4.4.5. Daca în urma accidentului, în spatiul de joc au ramas urme de sânge, jocul va fi întrerupt si nu va fi reluat pâna când jucatorul cu probleme nu a primit îngrijirile medicale, iar urmele de sânge au fost înlaturate.
3.4.4.6. În timpul întreruperii meciului jucatorii nu pot parasi spatiul de joc fara aprobarea arbitrului judecator si nu se vor îndeparta mai mult de 3 metri,în acest caz, fiind în permanenta sub supravegherea arbitrului principal sau secund.

3.5. Disciplina
3.5.1. Acordarea sfaturilor.
3.5.1.1. În cadrul probei pe echipe,jucatorii pot primi sfaturi de la orice persoana.
3.5.1.2. În cazul probei individuale, un jucator sau o pereche, la dublu, pot primi sfaturi numai de la o singura persoana, care va fi prezentata arbitrului principal, la începutul meciului. În situatia când, la dublu, perechea este formata din jucatori apartinând de doua cluburi diferite, în acest caz pot fi autorizati doi sfatuitori; daca o alta persoana decât cea autorizata acorda un sfat, arbitrul va arata cartonasul rosu, eliminându-l de lânga spatiul de joc.
3.5.1.3. Jucatorii pot primi sfaturi numai pe timpul intervalelor dintre seturi,sau pe timpul unei alte întreruperi autorizate a jocului. Se interzice acordarea sfaturilor în timpul desfasurarii meciului. Daca oricare persoana autorizata, acorda sfaturi în alte momente decât cele permise, arbitrul va ridica cartonasul galben avertizându-l, astfel ca orice gresala viitoare, va duce la eliminarea sa de lânga spatiul de joc.
3.5.1.4. Daca în acelasi meci pe echipe,sau în acelasi meci al unei probe individuale, se vor acorda din nou sfaturi în alte momente decât cele legale, arbitrul va arata cartonasul rosu si va elimina sfatuitorul de lânga masa de joc, indiferent daca persoana eliminata a fost sau nu avertizata anterior.
3.5.1.5. La un meci pe echipe, sfatuitorul îndepartat, nu se va putea întoarce lânga spatiul de joc, pâna la sfârsitul meciului, ex- ceptie facând situatia în care cel în cauza va trebui sa intre la masa de joc. În cazul probei individuale, reîntoarcerea celui penalizat se poate accepta doar la terminarea meciului.
3.5.1.6. Daca sfatuitorul penalizat refuza sa plece sau se întoarce înainte de terminarea meciului, arbitrul va opri jocul si va raporta situatia arbitrului judecator.
3.5.1.7. Aceste reglementari se vor aplica numai pentru sfaturi acordate asupra jocului si nu vor împiedeca un jucator sau un capitan de echipa, atunci când este cazul, sa faca apel sau sa ceara consultatie, printr-un reprezentant al clubului sau, pentru a întelege sensul unei decizii a arbitrilor.
3.5.2. Comportamentul necorespunzator
3.5.2.1. Jucatorii sau antrenorii vor evita comportari care ar putea avea un caracter nesportiv, ar jigni spectatorii sau ar dauna imaginii sportului cum ar fi:
– Expresii grosolane, lipsite de educatie;
– Distrugerea cu buna intentie a mingii;
– Aruncarea intentionata, a mingii în afara spatiului de joc;
– Aruncarea paletei;
– Lovirea intentionata a mesei cu mâna sau piciorul;
– Lovirea intentionata a echipamentului aflat în spatiul de joc;
– Schimbarea paletei fara permisiunea arbitrului;
– Lipsa de respect fata de oficiali, etc.
3.5.2.2. Daca în oricare moment al jocului, un jucator sau un antrenor, comite o greseala grava, arbitrul va întrerupe jocul si va raporta situatia aparuta, arbitrului judecator.Pentru situatii mai putin grave, arbitrul va putea, la prima ocazie, sa acorde vizibil un cartonas galben si sa-l avertizeze pe cel vinovat ca la prima abatere va fi penalizat.
3.5.2.3. Cu exceptia prevederilor de la 3.5.2.2. si 3.5.2.5., daca un jucator care a fost avertizat comite o a doua infractiune, în cadrul aceluiasi meci individual sau aceluiasi meci pe echipe, arbitrul îi va acorda adversarului sau un punct, iar pentru o noua abatere va aplica o penalizare de doua puncte. De fiecare data când va aplica aceste sanctiuni, va ridica în mod vizibil cele doua cartonase de penalizare – galben si rosu.
3.5.2.4.1. Daca un jucator care a primit 3 puncte penalizare în acelasi meci individual sau în acelasi meci pe echipe,
continua sa aiba un comportament necorespunzator,arbitrul va opri meciul si va aduce la cunostiinta arbitrului judecator, acest fapt
3.5.2.5. Daca un jucator îsi schimba paleta pe timpul unui meci individual , fara a fi stricata , jocul va fi suspendat si arbitrul va aduce la cunostiinta arbitrului judecator, acest fapt.
3.5.2.6. Un avertisment sau o penalizare data pentru oricare din jucatorii dintr-un dublu, în cadrul unui meci pe echipe, se va aplica perechii si nu jucatorului care a comis infractiunea. Sanctiunea nu va fi luata în considerare la meciurile individuale urmatoare, din cadrul aceluiasi meci pe echipe. La startul meciului de dublu, dintr-un meci pe echipe, perechea va fi considerata ca avînd deja sanctiunea cea mai mare, în situatia ca, unul dintre componenti, sau ambii, au fost sanctionati în meciurile individuale anterioare. O urmatoare sanctiune va fi aplicata pornind de la aceasta penalizare.
3.5.2.7. Cu exceptia celor prevazute la 3.5.2.2., daca antrenorul va continua o atitudine ofensatoare într-un meci individual sau pe echipe, arbitrul trebuie sa-i arate cartonasul rosu si îl va elimina de lânga spatiul de joc, pâna la finalul meciului pe echipe sau pâna la finele meciului din proba individuala.
3.5.2.8. Arbitrul judecator va avea posibilitatea de a descalifica un jucator într-un meci, o proba sau o competitie în caz de grava lipsa de sportivitate, de comportament jignitor, indiferent daca va primi raport de la arbitrul principal.Daca va proceda în acest fel, el va arata vizibil cartonasul rosu.
3.5.2.9. Daca un jucator este descalificat de la 2 meciuri într-o proba individuala sau pe echipe, el va fi în mod automat descalificat de la acea proba, fie pe echipe, fie individuala.
3.2.5.10. Arbitrul judecator poate descalifica pentru restul competitiei pe oricine a fost de doua ori penalizat pe durata competitiei.
3.5.2.11. Cazurile de grave încalcari de comportament vor fi aduse la cunostiinta clubului sau Federatiei pe care faptasul, o reprezinta.

Regulament preluat de pe site-ul Federaţiei Române de Tenis de Masă.
*
* *